Dezvoltarea sociala si emotionala a scolarului mic

Posted on Updated on

Dezvoltarea sociala si emotionala a copilului scolar presupune invatarea rolurilor sociale si a modalitatii de interactionare, la fel ca si pana la aceasta etapa a dezvoltarii. Scolarii se confrunta cu afirmarea identitatii, descoperirea eului si integrarea in societate.

Dezvoltarea sociala si emotionala a scolarului mic 6, 7 – 10, 11 ani

Orizontul copilului se largeste in afara familiei, incluzand acum si scoala. In perioada scolaritatii copilul devine mai independent de familie si principala preocupare a sa sunt prieteniile si relatiile cu profesorii si colegii.

La varsta scolara copilul reuseste sa-si exprime emotiile si trairile, are o gandire mai sofisticata si incepe sa se compare cu alti copii de aceeasi varsta. O relatie pozitiva cu parintii il incurajeaza pe copil sa se simta destul de in siguranta pentru a se aventura in afara teritoriilor familiare – in general scolarii mici sunt increzatori, aventurosi si siguri de capacitatile lor.

Principala provocare a scolarului mic este integrarea in mediul scolar, in cadrul familiei si printre prietenii sai. Pana la varsta de 10 ani, majoritatea copiilor afirma ca nu sunt interesati de relatiile cu copiii de sex opus, insa deseori isi schimba comportamentul in interactiunile cu acestia.

Dezvoltarea personalitatii la scolarul mic 6, 7 – 10, 11 ani

Freud a denumit aceasta etapa in dezvoltarea psiho-sociala a scolarului faza latenta, in care sexualitatea copilului “stagneaza”, atentia fiind concentrata asupra invatarii. Experientele, fobiile si conditionarile anterioare deja au format multe idntre atitudinile si sentimentele copilului, acestea reaparand in etapa urmatoare.

• Potrivit stadiilor de dezvoltare psiho-sociala concepute de Erikson, scolaritatea medie corespunde Conflictului harnicie versus inferioritate. Harnicia este acea caracteristica ce ii face pe scolari sa devina competenti intr-un anumit domeniu. Copiii care au satisfactia implinirilor scolare vor reusi sa rezolve cu succes acest conflict, insa esecul va duce la un sentiment de inferioritate si prin urmare la o stare de “inertie”.

Pentru Erikson aceasta perioada este esentiala pentru dezvoltarea increderii in sine – daca sunt incurajati si laudati de catre parinti si profesori, copiii sunt mai perseverenti si vor fi motivati sa isi duca la bun sfarsit indatoririle. Daca in schimb sunt ridiculizati si pedepsiti, scolarii mici se simt inferiori.

• La aceasta varsta are loc o redefinire temperamentala a scolarului, precum si o remodelare a trasaturilor de caracter, acestea fiind influentate in general de modelele din media si din anturajul copilului. In acest stadiu de dezvoltare apare sentimentul de apartenenta la grup si comunitatea sociala din care face parte scolarul. Comparatia cu colegii de scoala ii face pe copii sa isi dea cat mai mult silinta, pentru a se putea mandri cu propriile realizari. Aptitudinile de comunicare ale scolarului cresc pe masura ce avanseaza dezvoltarea cognitiva, psihica si sociala.

Dezvoltarea sociala si emotionala a scolarului mijlociu 10, 11 – 14, 15 ani

Datorita schimbarilor fizice radicale, deseori copiii preadolescenti trec prin stari extreme, cu privire la imaginea propriului corp si a increderii in sine. In perioada scolaritatii mijlocii are loc o permanenta confruntare intre dorinta de a fi acceptat de catre membrii grupului si ingrijorarea cu privire la transformarile corporale produse de pubertate. Atat baietii, cat si fetele, au deseori o imagine deformata despre propriul corp – fetele tind sa creada ca sunt supraponderale (de fapt, fetele incep sa se dezvolte cu mult inaintea baietilor, unele avand tendinta de a se dezvolta prematur), iar baietii cred ca nu sunt suficient de dezvoltati. Aceste ingrijorari sunt deseori exacerbate de imaginile artificiale promovate in media – drept consecinta, obsesia fetelor pentru a avea un corp subtire poate provoca aparitia unor boli de nutritie (anorexie, bulimie), iar baietii pot apela la substante de crestere a masei musculare, cu efecte nocive insa asupra dezvoltarii normale.

O modalitate prin care puberii isi manifesta independenta este evitarea activitatilor in familie, cererea pentru o intimitate crescuta si chiar mici dispute cu parintii. Apartenenta la grup este o modalitate prin care preadolescentul isi afirma identitatea, anturajul influentand comportamentul, limbajul si imbracamintea puberului.

Dezvoltarea personalitatii la scolarul mijlociu 10, 11 – 14, 15 ani

• Dupa Freud, preadolescenta sau perioada pubertatii corespunde Fazei genitale a dezvoltarii psiho-sexuale, in care schimbarile hormonale si fizice determina o “renastere” a gandurilor si comportamentului sexual. Scolarii incep sa flirteze cu sexul opus, devin foarte agitati si, indiferent daca sunt fete sau baieti, se privesc indelung in oglinda. Planul sexual incepe sa se situeze deasupra invatarii si scolii.

• Perspectiva lui Erikson are o tenta mai sociala, acesta considerant ca varsta pubertatii corespunde unei crize de identitate la scolar: Asumarea identitatii versus identitate difuza. Acum este momentul in care copilul trebuie sa se cunoasca pe sine si sa-si afle rolul in societate. Parintii si educatorii sunt sfatuiti sa le acorde copiilor libertatea de a-si descoperi si a se dedica activitatilor vocationale.

• In aceasta perioada se definitiveaza si se stabilizeaza trasaturile de personalitate – se cristalizeaza constiinta, se stabileste identitatea vocationala si are loc debutul independentei. Scolarul se concentreaza tot mai mult asupra sinelui si incepe sa aiba incredere in sine, apoi isi alege modele de conduita, se autoevalueaza si devine interesat de imaginea celorlalti despre sine.

sursa : http://www.romedic.ro

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s